Judecătorii români atrag atenția asupra comportamentului de tip bullying maifestat mai ales în rândul adolescenţilor. Patru liceeni bucureşteni au fost pedepsiți definitiv pentru agresiuni, iar în sentinţă, judecătorii au tras un semnal de alarmă asupra răspândirii fenomenului bullying. În continuare, RealNews prezintă întreaga poveste a agresiunilor comise de cei patru adolescenţi, dar mai ales a urmărilor suferite de victimă, precum şi consecințele juridice a acestor fapte.

Magistrați din București au motivat decizia prin intermediul căreia trei fete și un băiat (toți minori la momentul săvârșirii faptelor) au fost trimiși în judecată de Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 București, pentru lovire sau alte violențe, tulburarea ordinii și liniștii publice, lipsire de libertate în mod ilegal, șantaj și distrugere.

Pedepsele 

În primă instanță, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a luat față de cele trei minore s-a luat măsura educativă a internării într-un centru educativ pe o perioadă de 1 an şi 4 luni, pentru săvârşirea în concurs a infracţiunilor de: lovire sau alte violenţe, tulburarea ordinii şi liniştii publice, lipsire de libertate în mod ilegal, şi distrugere. Asta în timp ce față de inculpatul minor la data faptei s-a luat măsura educativă a asistării zilnice, pe o perioadă de 6 luni, pentru săvârşirea în concurs a infracţiunilor de: lovire sau alte violenţe, tulburarea ordinii şi liniştii publice și lipsire de libertate în mod ilegal. De asemenea, instanța a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă şi i-a obligat în solidar pe inculpaţii (…) la plata sumelor de: 1765,86 lei, cu titlu de daune materiale şi 25.000 euro, cu titlu de daune morale.

Inculpatele, internate într-un centru educativ

Decizia Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti a fost contestată la Curtea de Apel București, instanță care a redus durata măsurii educative a internării într-un centru educativ luată față de inculpate  de la un an și patru luni la un an. Decizia Curții de Apel București a rămas definitivă.

Ce se arată în rechizitoriu

În actul de sesizare a instanței, procurorii arată că, aproape de începutul anului 2017, copila de 14 ani a fost sunată pe telefonul mobil în timp ce se afla în interiorul liceului (din București) și i s-a cerut să iasă afară, pentru a se impăca, aparent, cu una dintre inculpate. Doar că victima, fără să își dea seama, a căzut în capcană. Ajunși într-un loc retras, mai precis într-un gang, inculpații au început să aplice lovituri persoanei vătămate cu picioarele, cu palmele și cu pumnii și au tras-o de păr. În tot acest timp, victima era înjurată și scuipată de inculpați.

Victima, fotografiată în ipostaze indecente

Magistrații arată că pe parcursul exercitării violențelor, persoana vătămată a fost lipsită de libertate, inculpații ignorând solicitările acesteia de a o lăsa să plece. De asemenea, victima a fost filmată de inculpați. Una dintre inculpate, pe parcursul exercitării violențelor, a dezbrăcat-o pe persoana vătămată de geacă, a continuat să o lovească și să tragă de hanoracul acesteia, iar apoi i-a rupt bluza și i-a dat jos sutienul. Apoi, o a doua inculpată i-a dat persoanei vătămate pantalonii jos și i-a rupt chiloții. Apoi, inculpatele au fotografiat-o pe persoana vătămată în ipostaze indecente. Mai mult, ele și-au amenințat victima că dacă va spune ceva despre cele întâmplate, vor posta pe internet filmările și fotografiile, lucru pe care l-au și făcut.

5-7 zile de îngrijiri medicale 

Loviturile aplicate persoanei vătămate au necesitat pentru vindecare 5-7 zile de îngrijiri medicale, astfel cum reiese din concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. (…). În motivare, judecătorii arată că violențele au fost săvârșite în locuri publice, existând oricând posibilitatea să fie observate și de alte persoane (…) fapt ce denotă îndrăzneala și dezinhibiția antisocială a inculpaților.

Dezbrăcată în fața inculpaților

„Infracțiunile au fost săvârșite la lăsatul serii și au fost filmate de către inculpați în scopul umilirii și șantajării persoanei vătămate. Loviturile aplicate persoanei vătămate au fost numeroase, au fost aplicate de toți cei patru inculpați și au vizat, în principal, zona feței, capului, toracelui; -chiar dacă intensitatea acestora nu a fost foarte mare, totuși au produs leziuni ce au necesitate pentru vindecare 5-7 zile de îngrijiri medicale; -faptul că nu au fost folosite obiecte contondente denotă un pericol social mai redus, însă trebuie avută în vedere și durata în timp a loviturilor (mai multe minute). Distrugerea obiectelor de vestimentație ale persoanei vătămate a avut drept consecință că aceasta a rămas dezbrăcată în fața inculpaților, mobilul acestei infracțiuni fiind umilirea persoanei vătămate și obținerea de fotografii cu aceasta. Amenințările exercitate față de persoana vătămată au fost puse în aplicare, amplificând gravitatea rezultatului față de persoana vătămată, prin distribuirea pe Facebook a filmărilor ce o surprind pe persoana vătămată agresată de inculpați și dezbrăcată. Urmarea produsă este gravă, putând fi afectată dezvoltarea psihică a persoanei vătămate minore, așa cum rezultă din raportul psihologic depus de aceasta“, potrivit motivării.

Filmările și fotografiile au fost redistribuite masiv pe internet

„De asemenea, faptul că odată ajunse pe internet, filmările și fotografiile au fost redistribuite masiv a fost considerat ca demonstrând lezarea gravă a dreptului la imagine al persoanei vătămate, drept garantat de art. 73 C.civ. S-a arătat că persoana vătămată a avut și are nevoie, în continuare, de consiliere psihologică ca urmare a infracțiunilor, ceea ce demonstrează intensitatea crescută cu care au fost percepute consecințele vătămării de către aceasta. După incident, s-a izolat și a trecut prin stări depresive, fiindu-i afectate relațiile cu membrii familiei, situația familială și socială, astfel cum reiese din raportul psihologic depus de aceasta“, au mai menționat magistrații.

Victima, nevoită să se mute de la liceu

În final, având cuvântul, victim a arătat că a suferit o traumă atât fizică, cât și psihică, sporită de faptul că imaginile agresiunii, împreună cu o fotografie a sa dezbrăcată, au fost postate pe rețelele de socializare. Partea civilă a învederat și faptul că evenimentul a afectat și parcursul său școlar, fiind nevoită să se mute de la liceul unde studia.

Bullying

Curtea de Apel București a subliniat faptul că acțiunile inculpaților trebuie privite în contextul în care fenomenul de tip bullying (hărțuire/umilire/intimidare) a cunoscut o creștere semnificativă, în anul 2017 unul din trei copii fiind victima unei astfel de acțiuni. Totodată, Curtea a remarcat atitudinea inculpatelor din momentul agresării persoanei vătămate, atitudine situată dincolo de ceea ce ar putea fi calificat drept un teribilism adolescentin.

„Ce îmi place! De când voiam să filmez o bătaie!“

Astfel, în timpul filmării agresiunii persoanei vătămate, inculpata (…) părea să coordoneze acțiunea în scopul de a surprinde unele cadre mai bune: „L-am prins pe ăsta! (referire la lovitura cu piciorul aplicată de inculpatul (…)) Cadru bun, cadru bun, cadru bun! Stați, stați, stați, filmez de-aicea cu efecte!Stați să focalizez! Așa. Aiurea. Filmez și nu dau și eu o dată! Ce îmi place! De când voiam să filmez o bătaie!. I-aș da și eu una, dar mi-e milă. De menționat că dorința inculpatei de a lovi și ea victima a fost îndeplinită, imaginile înregistrate surprinzând-o pe aceasta aplicându-i lovituri persoanei vătămate în gang și trăgând-o de păr împreună cu o altă inculpată, cu un grad de violență deosebit de ridicat.

Ce este Bullying-ul

Poliția Română arată că Bullying-ul reprezintă un comportament repetat și intenționat prin care agresorul își rănește, persecută și intimidează victima prin diferite forme:

verbal – țipete, porecle, sarcasm, insulte, jigniri;

fizic – palme, loviri, îmbrânciri, bătăi;

mobbing – agresiune verbală și emoțională a unui grup față de un individ;

relațional – intimidare, denigrare, izolare, manipulare;

Cyberbullying – trimiterea unui mesaj sau a unei imagini pe telefon sau Internet pentru a denigra imaginea unei persoane.

social – excludere, insulte cu privire la statutul social.

Fenomenul bullying are trei caracteristici:

Intenționat – agresorul are ca intenție să rănească pe cineva.

Repetat – aceeași persoană este rănită mereu și mereu.

Dezechilibrul de forţe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind

vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.

Fenomenul bullying: de multe ori începe ca un joc, însă se transformă într-un abuz care poate avea efecte foarte grave; un joc în care toți jucătorii au ceva de pierdut. Poate avea loc oriunde – la școală, în familie, la locul de muncă.

Cine este implicat în bullying?

Agresorul vrea să fie cel mai cool rănindu-i, intimidându-i sau jignindu-i pe cei din jurul său. Este temperamental, inflexibil, încrezător și nu îi place să accepte regulile. De cele mai multe ori nu are empatie și chiar se bucură că produce durere celorlalți. Dorește să domine și să-i controleze pe ceilalți, exagerează în situații obișnuite. Agresorul abuzează de putere pentru a-i răni pe ceilalți, deliberat și în mod repetat. Victima este copleșită de teamă.

Unii elevi sunt predispuși să fie abuzați din cauză că sunt „diferiţi.

De cele mai multe ori, victimele agresorilor sunt elevii care au următoarele caracteristici: supraponderali sau subponderali, au abilități sociale scăzute, au puțini prieteni sau nu au prieteni, sunt săraci sau bogați, au religie sau rasă diferită, sunt scunzi sau prea înalți, au slabe abilități sportive, sunt inteligenți, talentați, au dizabilități fizice, sunt persoane noi din grup, au părinți divorțați sau sunt pur și simplu „diferiți” de ceilalți.

Sursa text: rolii.ro

Sursa foto: www.kbia.org

Ionuț ZAGONEANU

Citește și

Prima condamnare pentru comportament de tip bullying. Premieră în învățământul și în justiția din Dobrogea.