În Constanţa, paşii turiştilor, dar şi ai localnicilor, în egală măsură, duc inevitabil spre Peninsula oraşului, cartierul-emblemă, centrul vechi ce adăposteşte (încă) istoria micuţei aşezări, cartierul unde a luat viaţă celebrul Cazino, dar şi multe alte clădiri devenite între timp monumente istorice.

Şi totuşi, în ciuda miilor de paşi ademeniţi aici de sunetul valurilor, de briza mării şi de mirajul istoriei cetăţii, Peninsula pare să se transforme, pe zi ce trece, într-un cartier al muribunzilor, într-un cimitir al Cazinoului şi al celorlalte edificii.

Ne mor clădirile istorice, se duc simbolurile oraşului, ne mor pe zi, pe secundă ce trece, se prăbuşesc sub ochii noştri. Iar noi asistăm neputincioşi la agonia lor.

Rând pe rând, Cazinoul, hotelul Palace, Casa cu Lei, Sinagoga, fostul hotel Carol, hotelul Intim şi câte şi mai câte vechi şi minunate clădiri, adevărate bijuterii ale arhitecturii secolului trecut, şi-au închis porţile, şi-au ferecat intrările şi îşi aşteaptă colapsul inevitabil.

Îndrăznesc să vă întreb de ce, domnilor din administraţia publică locală? De ce permiteţi să ni se prăbuşească istoria, de ce nu încercaţi să găsiţi metode de a o valorifica?

De ce priviţi detaşaţi, ascunşi în spatele scuzei cu birocraţia (birocraţie pe care, de altfel, dumneavoastră înşivă o reprezentaţi), la agonia clădirilor istorice, a clădirilor-emblemă ale Constanţei?

De ce nu încercaţi să vă implicaţi activ, ori proactiv ori cum doriţi să spuneţi dumneavoastră, pentru salvarea Cazinoului şi a celorlalte edificii? De ce permiteţi ca Peninsula să devină cimitirul clădirilor istorice?

Dacă vă preocupă utilitatea practică în ce priveşte reabilitarea clădirilor istorice din Penisulă (şi nu numai), cred că nu mai este nevoie să vă spun eu că numărul turiştilor atraşi de un centru vechi complet reabilitat ar fi mult mai mare decât al celor veniţi să vadă nişte ruine şi nişte clădiri muribunde.

Dacă încă vă lipsesc soluţiile pentru eficientizarea procesului de reabilitare (dincolo de scuza licitaţiilor contestate şi, deci, neatribuite), vă îndemn să căutaţi în mediul online răspunsul.

Concret, Constanţa este într-atât de iubită de locuitorii săi şi de cei ce îi apreciază farmecul trecut, încât au creat grupuri dedicate clădirilor vechi din oraş, pe reţelele de socializare virtuale.

Vă îndemn să vă alăturaţi acestor grupuri şi veţi avea surpriza să descoperiţi că mulţi dintre membrii acestora, mulţi dintre cei ce iubesc Constanța (şi) aşa cum era odinioară, sunt arhitecţi, ingineri, istorici, persoane cu o înaltă pregătire.

Nu o dată am întâlnit pe astfel de grupuri discuţii pertinente legate de soluţiile practice pentru salvarea acestor clădiri de la colapsul inevitabil. Printre acestea, se aflau inclusiv dorinţa unor specialişti străini ce ar face voluntar munca de restaurare pentru salvarea Cazinoului.

Sigur aţi putea găsi soluţii lucrând împreună cu astfel de oameni, domnilor din administraţia publică locală. Sigur aţi putea schimba soarta simbolurilor Constanţei. Trebuie doar să aveţi deschidere pentru acest subiect şi să vă aplecaţi cu atenţie asupra lui.

Arătaţi-ne, vă rog, că iubiţi oraşul şi când nu este an electoral!